Dupa noi, cand plecam, nici usa nu o mai tragem...

[...]Şi să nu uiţi Tatule când ai să creşti mare şi ai să ajungi cineva, că cu cât te sui mai sus, cu atât bate vântul mai tare...[...]"
      Virgil SACERDOTEANU - "Intamplari obisnuite, oameni neobisnuiti"

Ne ducem! Ne ducem si in urma, multi dintre noi, nu lasam NIMIC. Agonisim, ne vindem sufletul si calcam peste cadavre. Plecam si lasam in urma doar un loc liber! Si pentru ce?! Pentru umbre!

Ce se intampla, insa, cu stiinta celor care pleaca in lumea dreptilor adevarati?! Cine mai stie sa pregateasca miel haiducesc?! Cine mai sta sa faca pastrama de sa ti se topeasca in gura?! Cine mai stie sa faca puscoace din lujeri de soc?!

Invatam sa trecem prin viata ca ratele prin apa. Trecem prin ea ca Huidu prin Brasov: pe linie continua... ca ne credem cineva... fara reguli, fara minte, fara inima!